Are Trump dreptate cu prețurile medicamentelor? Analiza promisiunii de reducere cu 80% în contextul relațiilor globale cu industria farma

Președintele Trump a anunțat recent că va semna un ordin executiv pentru a reduce prețurile medicamentelor în SUA "aproape imediat cu 30% până la 80%", conform unei postări pe social media de duminică. Acest ordin ar implementa o politică de "națiune cea mai favorizată", unde "Statele Unite vor plăti același preț ca națiunea care plătește cel mai mic preț oriunde în lume" pentru medicamente.

Această analiză explorează contextul mai larg al acestui anunț, examinând dinamica pieței farmaceutice globale, relațiile de putere dintre SUA și Europa, și implicațiile potențiale dincolo de retorica politică.

Dincolo de anunțul bombastic: Context și istorie

Ideea implementării unei politici de "națiune cea mai favorizată" pentru medicamentele din SUA nu este nouă. Administrația Trump a încercat o abordare similară în 2020, dar inițiativa a fost blocată de instanțele judecătorești după ce a fost contestată de industria farmaceutică. CNN raportează că propunerea anterioară, care ar fi aplicat acest model de preț la 50 de medicamente Medicare Part B administrate în cabinetele medicilor, ar fi economisit aproximativ 86 miliarde de dolari, dar a fost ulterior anulată de administrația Biden în 2021.

Istoricul inițiativelor de reducere a prețurilor medicamentelor în SUA dezvăluie un tipar: anunțuri ambițioase urmate de implementare diluată sau eșuată din cauza opoziției industriei. PhRMA, grupul lobby din industria farmaceutică, a declarat deja într-o poziție oficială că "stabilirea prețurilor de către guvern în orice formă este rea pentru pacienții americani", semnalând opoziția continuă.

SUA - centrul de profit al industriei farmaceutice globale

Un raport recent al RAND Corporation din 2024 arată un dezechilibru clar în piața farmaceutică globală:

• Prețurile medicamentelor în SUA sunt în medie de 2,78 ori mai mari decât în alte 33 de țări cu venituri ridicate, conform analizei RAND

• Pentru medicamentele de brand, situația este și mai drastică: prețurile din SUA sunt de 4,22 ori mai mari decât în țările de comparație

• Chiar și după ajustarea pentru reducerile negociate în SUA, prețurile pentru medicamentele de brand rămân de peste trei ori mai mari decât în alte țări

Acest dezechilibru a făcut din SUA "vaca de muls" a industriei farmaceutice globale. Președintele Trump a remarcat aceeași problemă în anunțul său, scriind că companiile farmaceutice "au spus, ani de zile, că a fost vorba de costuri de cercetare și dezvoltare, și că toate aceste costuri erau, și ar fi, fără niciun motiv, suportate de 'fraieri' din America, SINGURI."

Investițiile recente masive în SUA: Coincidență sau calcul strategic?

În ultimele luni, am asistat la o cascadă de anunțuri privind investiții farmaceutice record pe teritoriul SUA:

• Eli Lilly a anunțat în februarie 2025 un plan de investiție de $27 miliarde pentru construcția a patru noi facilități de producție în SUA, ducând investițiile totale la peste $50 miliarde

• Johnson & Johnson a anunțat în martie 2025 o investiție de $55 miliarde în SUA în producție și cercetare-dezvoltare, ceea ce reprezintă o creștere de 25% față de perioada anterioară de patru ani

• Novartis a anunțat în aprilie 2025 investiții de $23 miliarde pentru a construi și extinde 10 facilități în SUA în următorii cinci ani

Aceste investiții masive preced anunțul lui Trump și ridică întrebări despre relația bidirecțională dintre administrație și industrie. Sunt aceste investiții o strategie pentru a îmblânzi administrația Trump sau, dimpotrivă, anunțul privind reducerea prețurilor este o "recompensă" pentru investițiile în economia americană?

Secretarul Comerțului Howard Lutnick a declarat explicit la evenimentul de anunț al Eli Lilly că efortul acesteia era "exact ceea ce administrația Trump urmărește, care este construcția și fabricarea și repatrierea în America."

Tensiunile UE-SUA și amenințarea relocării

Contextul european adaugă o altă dimensiune importantă. Companiile farmaceutice au exercitat presiuni asupra Uniunii Europene, amenințând implicit cu relocarea producției în SUA:

• Într-o scrisoare către președintele Comisiei Europene, aproximativ 35 de companii farmaceutice globale au solicitat ajutor pentru a-și menține operațiunile în UE în ciuda amenințării tarifelor SUA

• Săptămâna trecută, companiile farmaceutice europene au avertizat-o pe Ursula von der Leyen că tarifele SUA vor accelera mutarea industriei dinspre Europa spre Statele Unite

• EFPIA, lobby-ul farmaceutic european, a solicitat "acțiuni rapide și radicale" pentru a atenua "riscul exodului" către SUA

• Lobby-ul EFPIA a avertizat că UE ar putea pierde până la 85% din investițiile de capital din industrie și până la 50% din cheltuielile de cercetare și dezvoltare, ceea ce ar putea însemna o pierdere potențială de 164,8 miliarde de euro în investiții între 2025 și 2029

Aceste presiuni pun UE într-o poziție dificilă, deoarece exporturile de produse medicale și farmaceutice către SUA au totalizat aproximativ 90 de miliarde de euro în 2023.

CEOs de la Novartis și Sanofi au publicat un articol în Financial Times, sugerând că UE ar trebui să permită prețuri mai mari la medicamente pentru a stimula inovația și a preveni exodul companiilor. Potrivit Reuters, ei au propus "o listă de prețuri la nivel european pentru medicamentele noi, stabilită 'în intervalul prețurilor nete din SUA'", o propunere fără precedent care ar putea modifica fundamental politica de prețuri a medicamentelor în Europa.

Dependențele lanțului de aprovizionare și vulnerabilitățile Europa-SUA

Europa a experimentat recent vulnerabilități în lanțul de aprovizionare farmaceutic:

• În iarna 2022-2023, Europa s-a confruntat cu o penurie acută de paracetamol, determinând autoritățile din Franța să limiteze vânzările la maximum două cutii per pacient și să interzică vânzarea online a medicamentelor pe bază de paracetamol

• Ultima fabrică de paracetamol din Europa s-a închis în Franța în 2008, devenind economic nesustenabilă, iar Europa a ajuns să importe 85% din ingredientele farmaceutice active (API) pentru paracetamol din Asia sau SUA

• Conform Agenției Franceze pentru Siguranța Medicamentelor (ANSM), alertele privind stocurile scăzute au crescut cu 30,9% la 4.925 în 2023, față de 3.761 în anul precedent și un salt semnificativ de 128% față de cele 2.160 de raportări din 2021

Aceste penurii au demonstrat cât de rapid poate crește panica publică în fața lipsei de medicamente esențiale. Un expert din industrie atrage atenția că "asistăm în direct cât de rapid se poate destrăma lanțul de aprovizionare globalizat în fața adversităților acute și cât de neputincioasă este Europa în a preveni acest lucru."

Este puțin probabil ca industria farmaceutică să riște o criză similară în SUA, cea mai profitabilă și importantă piață a sa.

Mobilitatea industriei: Realitate sau amenințare?

Deși companiile farmaceutice pot amenința cu relocarea producției și a investițiilor, acest proces are limitări importante:

• Construirea unei noi facilități de producție în SUA poate costa până la $2 miliarde și dura 5-10 ani înainte de a deveni operațională, conform PhRMA, inclusiv timpul și costurile legate de îndeplinirea cerințelor de reglementare

• Odată relocată, o capacitate de producție este dificil de mutat înapoi din cauza costurilor și timpului necesar

• Europa și SUA au lanțuri de aprovizionare pentru medicamente interconectate, făcând o separare completă impractică

• Relocarea capacității de producție nu înseamnă neapărat și relocarea expertizei de cercetare și dezvoltare

Un aspect important de reținut este că industria farmaceutică, în mod tradițional, evită confruntările publice, preferând să-și exercite influența prin lobby discret și negocieri din spatele ușilor închise. Este puțin probabil să vedem reacții publice zgomotoase din partea companiilor farmaceutice; în schimb, se vor intensifica eforturile de lobby.

Implicații pentru viitor

Anunțul lui Trump ridică numeroase întrebări despre viitorul industriei farmaceutice și al prețurilor medicamentelor:

1. Implementare vs. Retorică: Va fi ordinul executiv implementat efectiv sau va fi diluat în fața opoziției din industrie? Istoricul sugerează că rezultatul final ar putea fi mult mai puțin dramatic decât anunțul inițial.

2. Repoziționarea lanțurilor de aprovizionare: Cum vor răspunde companiile farmaceutice în termeni de strategie de producție și lanț de aprovizionare? Vor accelera investițiile în SUA pentru a obține bunăvoință politică?

3. Impactul asupra inovației: Companiile farmaceutice susțin frecvent că prețurile ridicate din SUA subvenționează inovația globală. O reducere semnificativă ar putea afecta investițiile în cercetare și dezvoltare?

4. Efectul asupra prețurilor medicamentelor în Europa: Dacă SUA reușește să obțină prețuri mai mici, va exercita acest lucru presiune pentru creșterea prețurilor în Europa pentru a compensa pierderea de venituri?

Concluziile mele

Anunțul lui Trump privind reducerea prețurilor medicamentelor trebuie văzut în contextul complex al politicii farmaceutice globale, relațiilor comerciale SUA-UE și dinamicii industriei. Deși promisiunea de reduceri dramatice de preț este atractivă, realitățile economice și politice sugerează că rezultatul final ar putea fi mult mai modest.

Industria farmaceutică a demonstrat în mod repetat capacitatea de a-și proteja interesele și modelul de afaceri extrem de profitabil. Va fi interesant de urmărit cum se vor desfășura negocierile și compromisurile în lunile următoare, pe măsură ce ordinul executiv este detaliat și implementat.

Pentru Europa, provocarea va fi să gestioneze presiunile din industria farmaceutică pentru prețuri mai mari, păstrând în același timp accesul pacienților la medicamente esențiale la prețuri accesibile. Dependența mutuală dintre SUA și Europa în lanțul de aprovizionare farmaceutic sugerează că o soluție colaborativă ar putea fi mai benefică decât o abordare antagonistă.

Iar pentru sceptici, merită reamintit că, deși Trump are istorie în a face promisiuni grandioase care nu se materializează, ordinul executiv actual este a doua încercare de implementare a politicii de "națiune cea mai favorizată" pentru prețurile medicamentelor - de data aceasta cu mai multă experiență politică și cu o industrie farmaceutică deja cooperantă prin investițiile masive anunțate în SUA.

Indiferent de rezultat, este clar că asistăm la o repoziționare strategică a industriei farmaceutice globale, cu implicații profunde pentru pacienți, sisteme de sănătate și economii din întreaga lume.